Absolventă a Colegiului Național „Mircea cel Bătrân” în anul 2018, șefă de promoție (cu media generală 10), Teodora Moraru constituie un reper când vorbim despre drumul spre succes. În cei doar opt ani de la absolvirea liceului, a urmat Facultatea de Automatică și Calculatoare de la UPB, apoi studiile masterale în Administrarea Afacerilor în IT la Alfred Nobel Open Business School din Zürich și doctoratul în Administrarea Afacerilor în Securitate Cibernetică la aceeași instituție elvețiană, desfășurând, în paralel cu studiile și după încheierea lor, o intensă activitate antreprenorială bazată pe cercetare și inovare, remarcându-se prin inițiative și parteneriate care au propulsat-o în mediul de afaceri național și internațional.

În 2017-2018 a fost student-ambasador al programului Technovation, fiind selectată în top 10 ambasadori la nivel global și invitată la sediile companiilor HP, Tesla, Google și Oracle din Silicon Valley. Este co-fondator al start-up-ului Tire2Tire, creat pentru dezvoltarea unui dispozitiv hardware autonom capabil să monitorizeze calitatea anvelopelor tirurilor. Cu acest proiect a participat la pre-acceleratorul Innovation Labs 2020 și a obținut premiul Best Smart Mobility. Teodora este Angel Investor (identifică și investește în start-up-uri cu potențial, cu un accent special pe susținerea și încurajarea companiilor co-fondate de femei), este Board Member și Chief Growth Officer la Cult of Coders, vice-președinte și președinte al Comisiei de Tineri Antreprenori din cadrul Uniunii Naționale a Patronatului Român – Regiunea Sud-Est, co-fondator și Chief Growth Officer al Admin Tools, co-inițiator și coordonator al proiectului Flavours of Dobrogea. Printre cele mai recente inițiative este Ambasada, comunitate, hub și platformă pentru start-up-uri, dedicată sprijinirii fondatorilor aflați la început de drum în regiunea de sud-est a României.

Trebuie să adăugăm, cu mulțumiri, faptul că Teodora Moraru și echipa ei de IT-iști au acordat asistența tehnică pentru crearea, acum câțiva ani, a site-ului revistei Zări Alb Astre. 

Cu un portofoliu atât de bogat, aflată într-o dinamică profesională pe care doar am schițat-o mai sus, Teodora a acumulat deja o experiență care trebuie, credem noi, împărtășită, putând reprezenta pentru cititorii revistei un factor motivațional. Iată de ce am rugat-o să ne acorde interviul pe care îl reproducem în continuare.

Rareș Marcu:Teodora, ești unul dintre mirciștii cu care ne mândrim, de aceea îți propun să facem mai întâi un salt în trecut, la calitatea de absolventă a CNMB. Cât de departe ți se par anii de liceu?

Teodora Moraru: De fiecare dată când mă gândesc la anii de liceu, o fac cu nostalgie și cu recunoștință. Paradoxal, simt că am trăit atât de multe experiențe de atunci, încât pare că a trecut o viață de om. Și totuși am rămas aceeași Teo, cu aceeași energie de a construi lucruri și același entuziasm ca în liceu, încât, pe de altă parte, simt că au trecut doar câteva zile.

R.M.:  … dovadă că înregistrăm și afectiv timpul! Privind spre etapa „mircistă”, fie ea departe sau aproape, ce au însemnat anii de liceu pentru tine?

T.M.: Liceul a fost, fără îndoială, una dintre cele mai frumoase perioade din viața mea. Acolo am legat unele dintre cele mai puternice prietenii, atât cu colegi, cât și cu profesori, și am avut parte de un mediu care m-a încurajat să explorez. Prin accesul la zeci de activități extrașcolare, am reușit să-mi dezvolt abilități complementare, de la robotică, la coordonare de echipe, de la vorbit în public, la design de produs, abilități pe care le folosesc zilnic și în activitatea mea de fondator de start-up-uri sau de proiecte comunitare.

Liceul a fost locul în care am căpătat încrederea că, alături de oamenii potriviți, poți construi orice.

Cansat in Europe (Bremen, 2017)

R.M.:   După anii de formare din CNMB și din mediul universitar, au urmat experiențe intense în practica vieții, finalizate cu numeroase reușite. Crezi că pentru a avea succes este nevoie de strategie sau de noroc, de luciditate sau de visuri, de muncă sau de talent?

T.M.: Nu cred că există o rețetă universală a succesului, dar sunt convinsă că ai nevoie de toate aceste elemente, în proporții diferite, în funcție de proiect sau de obiectiv. Eu întotdeauna am avut o perspectivă realistă asupra mea și asupra lumii și am pus munca pe primul loc. Visez mult, dar doar la lucruri în care cred cu adevărat și despre care știu că am forța și resursele necesare pentru a le transforma în realitate.

De cele mai multe ori încep cu o strategie clară, fie pe termen mediu, fie pe termen lung. Totuși, norocul are și el un rol important: de la oamenii și mentorii pe care ai șansa să îi întâlnești, până la contextul economic și trendurile pieței. Cei care lucrează îndeaproape cu mine știu, însă, că mai am și anumite momente de „nebunie” sau de inspirație spontană, în care îmi vin idei out of the box și decid să organizez evenimente sau să implementez proiecte într-un timp record, când adrenalina este la cote maxime. Așa că pot spune că lucrez într-un echilibru între strategie și spontaneitate, iar din această combinație cred că se naște inovația.

R.M.: Într-un articol publicat în 2021 în „Revista Zări Alb Astre” prezentai drumul tău profesional de până în acel moment, de la primul proiect internațional, până la noul start-up de atunci, „Tire2Tire”. Cum o vezi pe Teodora Moraru de acum 5 ani? Cum a continuat povestea ei?

T.M.: Teo de acum cinci ani era încrezătoare în forțele proprii, dar se compara prea des cu oamenii din jur, punând astfel o presiune mult prea mare pe ea însăși. Acorda mult prea ușor încredere altor persoane și nu avea mereu curajul să pună întrebări sau să-și exprime opinia atunci când nu se alinia cu părerile celorlalți. Teo a trecut printr-o mulțime de experiențe formatoare, de la extazul unui potențial succes al proiectului Tire2Tire, până la destrămarea echipei, de la crearea unui nou start-up în Constanța, la extinderea vizibilității echipei la nivel global, de la managementul propriului grup de companii tech, la crearea unui ecosistem de start-up-uri în Constanța și până la managementul unui proiect regional gastronomic cu impact pe termen lung.

Teo de astăzi este mai matură, mai curajoasă, mai echilibrată și are capacitatea de a înțelege mult mai bine adevăratele intenții ale oamenilor din jur, alegând să se înconjoare doar de cei cu care poate construi tot ceea ce și-a propus.

Proiectul Flavours of Dobrogea

R.M.: Care au fost cele mai dificile momente din cariera ta?

T.M.: Încă din facultate am învățat ce înseamnă reziliența, atunci când eu și echipa mea am încercat să construim propriul start-up. A fost o perioadă intensă: lucram zilnic câte 8-9 ore pentru facultate și încă 2-3 ore pentru proiect. Ne-am asumat să ne sacrificăm echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Totuși, momentul cel mai dificil a venit după terminarea licenței, când am conștientizat că proiectul nostru nu are viitor în business și că trebuie să renunțăm, deși investisem enorm de mult timp și energie. A fost o lecție dură, dar valoroasă în lumea start-up-urilor: să te îndrăgostești de problemă, nu de soluție, și să fii mereu pregătit să pivotezi.

După ce m-am întors în Constanța, am co-fondat un nou start-up, de data aceasta într-o echipă de programatori cu mult mai multă experiență decât mine: profesională, dar și de viață. Era o echipă unită, formată în mare parte din bărbați care lucrau împreună de peste zece ani. Pentru mine a început o etapă dificilă, pentru că a trebuit să demonstrez că merit încrederea lor și autonomia de a lua decizii. A fost un proces lung, uneori provocator, dar care m-a ajutat enorm să mă maturizez profesional și personal.

R.M.: Pe 5 iunie 2025, ca speaker la IQ Digital Summit ai purtat (după spusele tale) „o discuție despre cum poți să crești un start-up tech la nivel global, rămânând conectat la orașul în care ai început”. Pentru că ai rămas mereu ancorată în originile constănțene pe care le ai, vreau să te întreb cum ajunge un absolvent mircist să fie inclus în lista „Forbes 30 under 30”?

T.M.: Așa cum am spus și la IQ Digital Summit, chiar dacă am rămas mereu ancorată în originile mele constănțene, am ales constant să ies din zona de confort și să mă expun unor contexte noi. Am căutat să interacționez cu oameni din mediul de business și tech din toată țara și chiar din întreaga lume. Puțini știu asta, dar eu țin mereu geamantanul lângă ușă, pregătit să fie făcut în 15 minute pentru o nouă călătorie :).

Cred că, oricât de mult ai munci pentru visul tău și pentru echipa ta, uneori succesul vine și din întâlnirea cu oamenii potriviți, în momentele potrivite. Așa a fost și în cazul meu: am fost recomandată de echipa Innovation Labs pentru a fi inclusă în lista Forbes 30 under 30. Ulterior, am făcut și eu același lucru: am recomandat, la rândul meu, persoane valoroase, iar doi prieteni apropiați au ajuns pe listă. Cred în „karma” și în ideea că, într-un ecosistem, ar trebui să oferi cel puțin la fel de mult cât primești.

R.M.: Având în vedere deschiderea pentru nou și schimbare care te caracterizează, te-ai gândit vreodată să te stabilești în altă țară? De ce nu ai făcut-o?

T.M.: Am avut momente, în perioada liceului, în care mă gândeam serios să urmez facultatea în străinătate. Totuși, am descoperit că Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul UPB era poate cea mai potrivită alegere pentru mine, așa că am decis să rămân în țară. Nu a fost o decizie ușoară, dar pentru mine comunitatea și conexiunea umană au contat întotdeauna enorm, iar aici simțeam că pot construi mai ușor aceste legături. Poate sună neașteptat, dar am nevoie de o anumită stabilitate pentru a avea curajul să fac lucruri mai „nebunești” și să spun „da” unor experiențe noi.

R.M.: Chiar dacă ai rămas în România, ai venit în contact, călătorind mult, cu diverse culturi civilizaționale. Care este locul de pe Pământ în care te regăsești cel mai bine și în care ți-ar plăcea să trăiești? Împărtășește-ne motivele.

T.M.: Spania! O vizitez foarte des, ori de câte ori am ocazia, atât în interes profesional, cât și în vacanță. De fiecare dată mă simt incredibil de relaxată acolo, mă atrag clima, oamenii, mâncarea, arhitectura și, în general, atmosfera caldă și primitoare. Am văzut Spania în toate ipostazele: ca turist, în familie, cu prietenii sau în cuplu, dar și ca participantă la conferințe de tehnologie și evenimente gastronomice. Din fiecare perspectivă am rămas la fel de impresionată și m-am întors mereu cu amintiri foarte frumoase.

R.M.: Rezultă că, deși rațională și cu simț practic, te definești și ca o persoană emoțională, cu reacții impresive spontane. Ce o impresionează pe Teo Moraru?

T.M.: Până la 26 de ani am avut șansa să trăiesc atât de multe experiențe, încât am ajuns să apreciez lucrurile simple, momentele de pură bucurie. Mă impresionează oamenii buni! Și aici mă refer la cei „buni la suflet”, acei oameni pe care îi găsești greu în lumea de astăzi, care apreciază cu adevărat ceea ce faci și care îți sar în ajutor fără să le-o ceri, care se bucură pentru bucuria ta și a celor din jur și care nu așteaptă ceva în schimb. Oamenii alături de care orice experiență devine de zece ori mai împlinitoare, doar pentru că o trăiești împreună cu ei.

R.M.: Pe lângă oamenii buni, ce-i mai place Teodorei Moraru?

T.M.: Teodora Moraru (co-fondatoarea de start-up-uri) este pasionată de tehnologie, de modele noi de business, de leadership și de inspirarea noilor generații. Iar dacă mă întorc la Teodora Moraru (omul), îmi place enorm să călătoresc, să descopăr locuri și civilizații noi, să testez preparate din diferite gastronomii și să le înțeleg tradiția. Iar atunci când sunt aproape de casă, încerc adesea să mă transpun în pielea unui turist și să mă bucur de locuri pe care, în agitația de zi cu zi, nu apucăm să le observăm cu adevărat. În plus, îmi place mult să urmăresc cursele de Formula 1 și, recent, am dezvoltat o pasiune pentru squash.

R.M.: Ce visuri (mai) are Teo Moraru?

T.M.: Mediul din liceu m-a învățat un lucru extraordinar: să visez măreț, fără bariere. Viața de adult mi-a arătat că există și rezistență sau reticență în oamenii din jurul tău, pe care trebuie să o dobori pentru a-ți îndeplini visurile. De aceea, așa cum spuneam și mai devreme, acum visez realist: doar la lucruri în care cred cu adevărat și știu că am forța să le transform în realitate.

Visez să transform Constanța într-un nou pol al start-up-urilor de tehnologie, așa cum sunt București, Cluj sau Timișoara. Prin comunitatea Ambasada, educăm tinerii despre cum să înceapă și să crească astfel de proiecte, aducem mentori și investitori de la care să învețe și, pe termen lung, ne propunem să transformăm tot acest ecosistem într-o colaborare cu un fond de investiții orientat pe regiunea de Sud-Est.

Totodată, visez ca Dobrogea să devină Regiune Gastronomică Europeană 2029, iar toată munca pe care o depun alături de echipa Flavours of Dobrogea să se transforme într-o strategie unitară și puternică de promovare turistică a regiunii.

Proiectul Ambasada

R.M.: Pentru mulți oameni succesul se rezumă la cifre. În interacțiunea cu tine am sesizat, însă, conexiunea reală pe care încerci să o întreții cu oamenii. În ultima vreme ne amintim tot mai des de „Minunata lume nouă” a lui Huxley, având impresia că ne apropiem periculos de mult de realitatea lui distopică. Care crezi că este rolul omului în era noilor tehnologii?

T.M.: Pentru noi, oamenii tehnici, primul impuls ar fi să vorbim despre capacitatea de a te adapta la noile tehnologii și de a lucra eficient cu ele. Însă, în ultimii ani, mi-am dat seama că acest lucru nu este suficient. Tehnologiile vin și pleacă, trendurile economice se schimbă rapid, iar instrumentele se reinventează constant. Ceea ce rămâne, însă, esențial și neschimbat este componenta umană. Empatia, încrederea, capacitatea de a construi relații autentice și de a colabora în mod real cu ceilalți sunt cele care dau sens și direcție tehnologiei și ne țin departe de distopia lui Huxley. În opinia mea, conexiunea autentică dintre oameni stă la baza oricărui proiect de succes, iar tehnologia ar trebui să fie un catalizator al acestei conexiuni, nu un substitut al ei.

R.M.: Mulțumindu-ți pentru interviul acordat, te rugăm să ne mai răspunzi la o întrebare: Dacă ar fi să le dai un sfat cititorilor noștri pasionați de tehnologie, care ar fi acela?

T.M.: Așa cum spuneam, dacă tehnologia se schimbă constant, atunci abilitățile care rămân relevante sunt cele profund umane. În acest sens, adaptabilitatea nu înseamnă doar să înveți rapid tool-uri noi de programare sau AI, ci să știi cum să te raportezi la oameni diferiți, în culturi diferite, în contexte aflate mereu în schimbare. Un exemplu foarte concret pentru mine este componenta de public speaking, care a devenit esențială în ultimii ani pentru dezvoltarea start-up-ului meu. Pentru a atrage feedback, investitori și viitori clienți, am prezentat proiectul pe scene extrem de diverse: de la evenimente din România, până la conferințe internaționale în Dubai, Las Vegas, Los Angeles, Barcelona, Berlin sau Davos.

Fiind o persoană introvertită, acest proces nu a fost deloc ușor la început. Tocmai de aceea, am ales constant să ies din zona mea de confort, știind că această abilitate îmi va permite să mă adaptez mai bine și să duc mai departe viziunea în care cred. Sfatul meu, așadar, este să țină cont că cea mai valoroasă dimensiune a unui lider este capacitatea de a comunica eficient, de a-ți exprima clar viziunea, obiectivele și valorile și, indiferent dacă interlocutorii sunt „tehnici” sau „non-tehnici”, de a-i convinge să vină alături de tine într-o călătorie comună.