Redăm în cele ce urmează articolul scris de Karla Georgescu, clasa a XII-a B publicat în numărul 1 din anul II al Revistei Zări Alb Astre pe care o puteți citi integral în Biblioteca Virtuală a revistei.
„Atuul generaţiei mele: informaţia. Spre deosebire de părinţii noştri, dispunem non-stop de ea şi o putem accesa foarte simplu, iar asta e indiscutabil de când cu invazia Internetului, laptop-urilor, tabletelor şi smartphone-urilor. Primul lucru pe care îl observi la generaţia noastră sunt curiozitatea şi foamea teribilă pentru nou, în orice domeniu. Cu toate astea, suntem într-o continuă plictiseală. Trăim după deviza «ce e nou se învecheşte imediat», iar orice lucru nou îşi pierde interesul la fel de repede pe cât l-a câştigat.
De ce? Nu ne place să aprofundăm NIMIC. Fac parte dintr-o generaţie a cărei conştiinţă e «adormită»; mulţi nu numai că au refuzat să mai lupte pentru ceea ce cred, ci refuză să şi creadă în ceva. Ei bine, nu suntem chiar toţi aşa. Eu, una, sunt sătulă să aud clişeul «nu-mi bat capul pentru că nimic nu merită». De ce să nu merite?! Poate suntem puţin dezorientaţi pentru că, într-adevăr, azi lumea este înecată în informaţii care vin din toate părţile, fără încetare şi într-un ritm alert, astfel încât nu mai ai timp să procesezi nimic, să selectezi ceea ce e real şi util, de erori, gunoaie şi manipulări. Totul este nou, urgent, «senzaţional», astfel încât, după o zi plină, nici nu poţi discerne ceea ce e cu adevărat important pentru tine.
În aceeaşi grămadă de lucruri neimportante pe care le ignorăm se află şi politica. Ea există, este un factor important din viaţa noastră, dar de ce nu ne interesează?
Un prim răspuns ar fi faptul că în politică nu se trage niciodată linie: rezultatul care trebuie să se vadă în urma alegerilor, de pildă, nu este unul imediat vizibil, nu este palpabil. Cu alte cuvinte, deznodământul unui mandat, ce ar trebui să fie bazat pe statistică, raţionament etc., capătă forma subiectivităţii celui care ne transmite informaţia, care-l «comentează», «analizează» etc., funcţie de apartenenţa ori de simpatia lui faţă de un anume partid.
Un al doilea şi foarte îngrijorător răspuns ar fi faptul că noi nu înţelegem cu adevărat politica şi cum funcţionează ea. De unde ne facem noi idei despre politică? Din frânturi de ştiri sau discuţii înflăcărate despre ea, surprinse la tot pasul, desprinse de multe ori din context (vorba aceea: «Toată lumea se pricepe la fotbal şi la politică.»), de unde captăm fraze pe care le recităm ori de câte ori avem ocazia, într-o «dezbatere politică» pe care o avem cu colegul de bancă, dar fără a înţelege cu adevărat la ce ne referim. Suntem învăţaţi de mici că politicienii mint, fură, te prostesc, iar campaniile electorale nu sunt nimic altceva decât promisiuni deşarte şi un mod de a manipula populaţia. Conştientizăm pericolul, dar oare ştim să cernem adevărul de minciună? Noi nu avem un model de viaţă politică la care să ne raportăm, dar nici valori politice care să merite urmate. Ba mai mult, printre noi sunt mulţi care se trezesc la votare cu ştampila în mână şi cu întrebarea «Eu pentru cine votez?». Nu înţelegem cu adevărat care este motivul nemulţumirilor noastre şi, totuşi, câţiva dintre noi se revoltă, protestează, înjură politicienii sau structurile politice şi reproşează că România nu le oferă condiţiile la care aspiră. Iar aici şi-ar putea arăta utilitatea interesul faţă de ce se întâmplă pe scena politică: ne-ar ajuta să înţelegem de ce suntem nemulţumiţi. Interes pe care noi nu-l avem.
Al treilea răspuns: suntem o generaţie fără iniţiativă, care şi-a făcut un hobby din a-şi plânge de milă. Da, ne este uşor să devenim ignoranţi şi să ne ascundem în spatele căştilor de la mp3, să ne relaxăm discutând despre progres, civilizaţie, despre ţările în care am dori să emigrăm şi despre cât de rea devine viaţa în România. Cu siguranţă că mulţi dintre cei care afirmă că ţara lor devine insuportabilă, habar nu au, de fapt, cam cât de rea e situaţia sau care sunt motivele pentru care o duc aşa de rău. Trebuie să înţelegem o dată pentru totdeauna că nu ne putem plânge la nesfârşit. Dacă ne supără ceva şi vrem schimbări, trebuie să trecem la fapte şi să ne rezolvăm problemele. Trebuie să găsim soluţii viabile pe care să le putem transmite generaţiilor viitoare. Trebuie să progresăm. Iată: «Cei care spun că nu sunt interesaţi de politică sunt asemeni unui om care se îneacă susţinând că nu este interesat de apă.» (Politicieni de succes – ghid de formare, British Council). Nu trebuie uitat că un om informat este un om pregătit. Fie că vorbim despre o lege nouă, despre abrogarea alteia, proiecte europene şi O.N.G.-uri, despre introducerea de taxe, despre tăierea salariilor, despre aspecte morale, totul este abordat şi prin prisma politicii, pe care o putem înţelege informându-ne.“, de Karla Georgescu, clasa a XII-a B
Sursă foto: Revista Zări Alb Astre
Descarcă gratuit revista Zări Alb Astre, nr. 1, anul II, din Biblioteca Virtuală
Citește și:
